Iti amintesti gustul cafelei de dimineata ? Aa, probabil era inca una din acele zile in care aproape ai alergat ca sa ajungi la curs ori serviciu :-j.  Da, era! Era una dintre acele zile care incep cu o alarma zgomotoasa si se termina cu oboseala in tot corpul si chef de nimic. O zi in care trebuie sa faci imposibilul sa ajungi la timp in locul X, sa faci fata unor contexte suprapuse si imprevizibile in care ajungi sa nu mai stii cu cine vorbesti la telefon.  Pe scurt, asa se traieste azi ! In permanenta cazi- vrei, nu vrei- in mijlocul unor situatii care te solicita mereu diferit  pentru ca traim intr-o lume cu care greu tii pasul, care te trage dupa  ea si nu iti ofera nimic in schimb decat daca stii mai intai sa ii oferi. Intr-adevar, nu exista daruri gratuite, ci doar recompense intarziate ! Si in acest cumul de energii, te vei observa ca o fiinta cu scopuri adiacente  si vei uita, poate, de maretia lor pentru sufletul tau prins fiind in acest trafic. Si asta pentru ca te impiedici de multe lucruri marunte, care nu iti aduc neaparat vreun beneficiu si te lovesti de acel ‘’nu am  timp’‘ care, de cele mai multe ori, vizeaza dorintele personale. .. Si pentru ca te complaci si devii delasator, renuntand la ceea ce conteaza pentru tine. Astfel, universul tau se restrange.

Explicatia ar fi ca traim intr-o lume in care clipa a capatat valente tot mai colorate, cu brate mai lungi care iti creaza iluzia libertatii, dar care nu iti mai permite sa imbratisezi atat de strans lucrurile dragi. Te simti retinut de cercuri puternice si furat de rutina, uitand de acel pachet emotional specific tie pe care refuzi sa il mai fructifici.  Si cazi in rutina … Acolo unde timpul se masoara in fapte repetitive si unde nu prea apare diferentiere de la o zi la alta. In aceasta categorie intra mareaaaaa majoritate a oamenilor, mai ales din Romania unde opusul muncii, adica relaxarea isi gaseste echivalent in odihna- modelul clasic ,somnul, -  privitul la televizor sau internetul. Si asta pentru ca fiecare zi, desi se desfasoara dupa un program stabilit, aduce acea incarcatura fizica si psihica ce te sufoca la un moment dat, dar care in acelasi timp nu iti permite sa renunti. Este paradoxul lumii acesteia, care isi schimba reperele si ne trage dupa ea.  Noi doar ne adaptam, ne reorientam spre directia ei si totodata generam noi nevoi dupa care alergam ulterior sa le satisfacem.

Sa fie, deci , fiecare zi o noua provocare? Sa aduca fiecare zi acea portie de noutate suficienta pentru a nu mai cauta si alte surse de nou ? As face, deci, o dezbatere gratuita si as irosi resursa cea mai pretioasa, timpul, notiunea in jurul careia se invart toate si in ritmul careia lucrurile prind viata.  Tocmai datorita efemeritatii lui, trairile sunt uneori mai intense si ochii mai scumpi la vedere ; de aceea, la final de zi trebuie ca TU sa fi adunat ‘o gramada’ de lucruri ce au importanta pentru TINE.

Si asta poate fi o simpla chestiune de abordare care se leaga de maniera in care selectezi lucrurile si le pliezi pe nevoile si bucuriile personale. Sau poate ca te-ai descoperi mereu altfel daca ai pune totul sub semnul jocului pentru ca orice joc are reguli proprii si stricte, dar mai ales pentru ca orice joc ‘permite’ incalcarea regulilor daca ai  experienta in domeniu. Ori poate ca, in realitate totul se rezuma, de fapt, la lipsa de imaginatie pentru ca tu insuti nu constientizezi propria-ti putere de a gasi noi surse de energie, de a te motiva si de a spune la fiecare inceput de zi : « Pe locuri, fiti gata, START !».